Categorie

Istoria Mănăstirii Zosin

Publicat

În anul 2015, de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, alături de un numeros sobor de ierarhi a sfințit noua biserică a Mănăstirii Zosin.

În anul 1779, Tudorachi Basota construieşte din zid şi lemn o biserică prin care o înlocuieşte pe cea veche, din lemn, datând de la 1740. O piatră cu cruce marchează locul pe care s-a aflat Sfânta Masă a acestei biserici vechi. Noua biserică este o construcţie mică, joasă, în formă dreptunghiulară. Are o turlă mică, deschisă pe naos, de formă octogonală. Intrarea în pronaos se face prin vest, pe o uşă masivă din stejar, lemn brut. Biserica n-are pridvor. Acoperişul este din şindrilă. O dată cu ridicarea bisericii în 1779, începe aici să se înfiripe o obşte de călugări. Viaţa monahală durează până în 1959 când, la apariţia decretului 410, aşezământul este desfiinţat.

Piatra de temelie pentru zidirea noii bisericii a fost pusă în primavara anului 2006, dar primele săpături au început abia un an mai târziu. În anul 2015, de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, alături de un numeros sobor de ierarhi a sfințit noua biserică a Mănăstirii Zosin.

Citește alte articole despre: